Întrebări frecvente

Este platforma liberală un document programatic al unui eventual viitor partid prezidenţial?

Nu. Aşa cum îi spune şi numele Platforma liberală este un document adresat membrilor PNL şi tuturor cetăţenilor care cred în valorile liberalismului. Or, preşedintele Traian Băsescu nu s-a arătat niciodată un adept explicit al liberalismului. Am fi bucuroşi să devină, dar, oricum într-o federaţie de dreapta este loc pentru toate opţiunile. Acesta este avantajul construcţiei politice pe care o propunem: vom avea puterea unităţii, dar şi şansa ca fiecare dintre noi să-şi păstreze identitatea doctrinară despre care crede că îl reprezintă.

Crearea unei federaţii a partidelor de dreapta nu înseamnă o trădare a liberalismului? Nu se vor topi ideile liberale într-o magmă doctrinară cu identitate incertă?

Trebuie să învăţăm din experienţa politică a tranziţiei. De ce am avut parte în cei 16 ani care au trecut de la căderea regimului comunist? De un partid mamut de stânga (FSN cu toate denumirile sale ulterioare) şi de o dreaptă aflată în veşnică sciziune, preocupată mai mult de păstrarea şi impunerea purităţii doctrinare a membrilor ei decât de realizarea unei bune guvernări. Sincopele în confortabila guvernare de stânga (1996-2000; ciclul electoral început în 2004) s-au produs atunci când dreapta s-a prezentat unită în alegeri. Pe de altă parte, în vreme ce stânga a rămas unită în perioada în care s-a aflat la putere ? ceea ce a dat coerenţă şi stabilitate actului de guvernare -, în alianţele de dreapta (fie că s-au numit CDR sau DA) lupta doctrinară a început din ziua următoare câştigării alegerilor. Rezultatul: o permanentă stare de nervozitate, risipirea de timp şi inteligenţă în războaie fratricide, ridicarea principiului "să moară capra vecinului" la rang de politică de guvernare şi, în final scârbirea electoratului. O federaţie a partidelor de dreapta poate pune stavilă acestei politici de tip kamikaze. S-ar putea forma o structură politică puternică, tip Partidul Republican din SUA, în interiorul căreia ar exista mai multe moţiuni (liberală, creştin democrată, populară), iar ierarhizarea internă a doctrinelor s-ar putea  face prin alegeri interne şi sondaje de opinie. În felul acesta fiecare componentă ar putea milita pentru valorile în care crede, fără ca forţa exterioară a alianţei să aibă de suferit.

Urmăreşte moţiunea liberală destabilizarea PNL? Caută semnatarii moţiunii ?o anumită dezmembrare, o hemoragie de membri şi personalităţi din PNL??

Dimpotrivă. Documentul a fost propus PNL (care însă a găsit de cuviinţă să îi excludă pe iniţiatori) şi urmăreşte unificarea dreptei, nu dezmembrarea PNL. Practic el este urmarea logică a politicii promovate de foştii preşedinţi ai PNL Valeriu Stoica şi Theodor Stolojan. Să nu uităm că în timpul mandatelor acestora PNL a fuzionat cu APR, UFD, PNLC, a realizat  Alianţa DA şi şi-a mărit zestrea electorală de la 7% la 20%. PNL  nu trebuie să se mulţumească cu statutul de partid de nişă, exclusivist, aşa cum pare că îşi doreşte actuala conducere. El poate şi trebuie să joace un rol major pe scena poltică românească.

Ce îi poate uni pe liberali, populari şi creştin-democraţi într-un singur pol?

Trei lucruri. În primul rând, înrudirea valorilor în care cred. În al doilea rând, nevoia de eficienţă. În al treilea rând, oferirea unei alternative credibile şi puternice faţă de stânga.

Cum îşi păstrează liberalii identitatea într-un pol federativ de centru-dreapta?

Unor liberali adevăraţi nimeni nu le poate lua identitatea. Din punct de vedere organizaţional, structura federativă poate fi gândită astfel încât să valorifice fructele cooperării şi dialogului dintre idei, şi, în acelaşi timp, să afirme identităţile distincte şi să le valorifice diversitatea.